Istoric si Trasee Baile Herculane

Statiunea balneoclimaterica permanenta, din judetul Caras-Severin se afla la o altitudine de 150-160 m. Statiunea este situata in sud-vestul tarii, pe valea raului Cerna, fiind strajuita la est de Muntii Mehedinti si la vest de Muntii Cernei. Orsova ( 19 km ), Drobeta Turnu Severin ( 41 km ) si Caransebes ( 71 km ) sunt centrele urbane cele mai apropiate.

1.b. Cai de acces

Caile de acces spre Baile Herculane sunt de doua tipuri:

rutiere : Bucuresti – Pitesti pe E70 si Pitesti – Craiova – Drobeta Turnu Severin – Gara Baile Herculane pe E70 si DN6 pana in statiune ( total 386 km ); Arad – Timisoara pe DN69 si Timisoara – Gara Baile Herculane pe DN6 ( total 232 km ).
feroviare : Gara Baile Herculane pe ruta Bucuresti – Timisoara ( 364 km de la Bucuresti si 169 km de la Timisoara ).

1.c. Scurt istoric

Teritoriul statiunii a fost locuit din timpuri imemoriale. Asezarea a cunoscut o inflorire deosebita in perioada stapanii romane ( descoperirile din aceasta perioada atesta stadiul avansat al medicinii romane ). Romanii au numit statiunea Ad aquas Herculi sacras sau Thermae Herculi ad Mediam, aceasta denumire pastrandu-se pana in a doua jumatate a secolului XIX. Este vorba de o atestare documentara din 155-163 e.n..
Din anul 1773, cand un medic a facut cunoscuta compozitia apelor termale, statiunea devine tot mai solicitata. Constructiile ridicate se aliniau in jurul izvoarelor cu apa calda. Din perioada 1848-1913 dateaza importante bai, restaurante, vile si alte cladiri.
In a doua jumatate a secolului XIX, baile Herculane aveau deja o faima europeana.
Dupa primul razboi mondial, in statiune s-a construit Hotelul Cerna, s-a introdus apa potabila in hoteluri si s-a facut canalizarea acestora.
In anii postbelici sezonul de bai de numai 90 de zile s-a extins pe durata intregului an.

2.Potentialul turistic al statiunii Baile Herculane

2.a. Resurse turistice naturale

Baile Herculane beneficiaza de o clima de depresiune intramontana, cu influente submediteraneene, muntii care strajuiesc statiunea atenuand influentele climatului continental-temperat si ferind-o de vanturi puternice. Temperatura medie anuala este de 100 C ( media lunii iulie cca.220 C iar a lunii ianuarie cca. -10 C ). Nebulozitatea maxima apare in anotimpul rece, mai ales in luna noiembrie, cerul fiind vara senin, in medie 20-30 zile pe luna. Precipitatiile sunt reduse, media anuala inregistrand 700-800 mm., majoritatea sub forma de ploi. Stratul de zapada are o grosime mica datorita topirilor repetate din timpul iernii. Zilele cu calm atmospheric sunt frecvente atingand valoarea maxima in luna iulie.
Din punct de vedere hidrografic, statiunea baile Herculane se gaseste situate pe raul Cerna, un afluent de destul de important al Dunarii. Totusi din punct de vedere terapeutic esentiale sunt apele minerale ce se grupeaza in urmatoarele mari categorii:
ape minerale clorurosodice, bicarbonatate, slab sulfuroase
ape minerale clorosodice, bicarbonatate, calcice
ape minerale clorurosodice, bromoiodurate, slab sulfuroase
ape minerale clorurosodice, bromoiodurate, sulfuroase

O caracteristica a apelor minerale de la Baile Herculane consta in cantitatea mare de hidrogen sulfurat pe care o contin. Asociat apelor minerale exista la Baile Herculane un bioclimat ce beneficiaza de o ionizare negativa crescuta a aerului.
La Baile Herculane se afla Parcul National Domogled- Valea Cernei, care adaposteste o flora si o fauna deosebite.
Datorita complexitatii aspectelor fizico geografice si climatice, parcul este caracterizat de o diversitate floristica remarcabila, inventarul floristic insumand 1110 specii de plante superioare. Diversitatea florei din aceasta regiune a atras botanisti straini inca din secolul XVIII.
Datorita elementelor biografice, biologice si climatice parcul gazduieste de asemeni o fauna foarte bogata si interesanta, intalnindu-se numeroase specii de animale de mare valoare stiintifica, unele unice in tara sau chiar in lume, exceland prin diversitatea insectelor. Aces parc reprezinta zona cu cea mai ridicata biodiversitate in ceea ce priveste lepidopterele, intalnindu-se apraope 1500 specii de fluturi, aproape jumatate din fauna de lepidoptere a tarii fiind concentrate aici. Dintre vertebrate se remarca fauna de pasari extrem de variata, dintre care sunt cateva specii incluse pe lista rosie a Consiliului Europei. Reptilele din parc sunt de asemenea reprezinta de asemenea specii protejate ( vipera ).



2.b. Resurse turistice antropice

In zona statiunii balneoclimaterice Baile Herculane se gasesc mai multe obiective de interes turistic, atat monumente istorice cat si locuri naturale deosebite. Printre acestea putem considera:
Palatul Coronini
Grota cu aburi - are doar 14 m lungime care rasufla aburi
fierbinti (520 C – 560 C), cu miros de pucioasa, printr – o crapatura în stânca. Bolboroseala înfundata ca de cazan urias în clocot, ce însoteste aburii, te duce cu gândul la o imagine a infernului. Emanatiile sulfuroase fierbinti au creat conditii pentru dezvoltarea unui muschi pe care îl gasim numai aici (Philonotis schliephackei), pentru protectia caruia s–a propus chiar crearea unei rezervatii în acest punct.
Sapte izvoare calde - se afla la circa 30 minute de statiunea
Baile Herculane, pe DN67 D. Este un grup de sapte izvoare cu ape termale, unde functioneaza si un strand. Este alcatuit din trei izvoare calde si patru izvoare termo-minerale. Prima grupare de izvoare nu sunt utilizate in prezent, iar cea de-a doua grupare de izvoare este situata in aval la cateva sute de metri fata de primele trei izvoare, fiind captate intr-un bazin in care se fac bai in aer liber. Cand nu era amenajat acest bazin, localnicii foloseau aceste izvoare pentru bai intr-un fel de groapa in care se aseza un butoi care cu ajutorul unui apeduct din coaja de copac era umplut cu apa izvoarelor.
Grota Haiducilor - la circa 30 de minute, pe poteca, de la
Baile Herculane, este o pestera cu o mare sala la intrare, luminata printr-o despicatura a muntelui. Arheologii au gasit aici urme ale omului primitiv.
Ruinele Castrului Roman Drobeta - Drobeta (Drubeta în limba
geţilor, drub însemnând despicatură, dupa cum arată Dunărea în faţa Insulei Şimian. Vestigiile Castrului roman Drobeta se pot vedea şi astăzi. Drobeta a fost prima cetate din piatră ridicată în Dacia (103-105), un castru roman de apărare, iniţial fiind construit pentru a adăposti 500 de soldaţi care asigurau paza podului. Se văd şi azi fundaţiile (refăcute de Constantin cel Mare) pe o suprafaţă de 2 hectare, cu cele patru porţi laterale, cu locuinţe, cazărmi, depozite de arme, străzi şi în centrul castrului clădirea pretorului (comandantului) unde a poposit însuşi împăratul Traian în iarna anului 105. La vest de castru, pe malul Dunării, se văd ruinele termelor (băilor) romane; s-au găsit în ziduri cărămizi cu ştampila legiunii a V-a Macedonica, semn al datării construcţiei băilor în acelaşi timp cu construcţia castrului şi a podului.
Cetatea Sarmizegetuza - Sarmisegetusa Regia este numele
capitalei Daciei preromane, in fapt un complex de sanctuare, situat in Muntii Orastiei, la altitudinea de 1200 m, in care se remarca Sanctuarul Mare Rotund si “Soarele de andezit”. Cei mai multi arheologi afirma ca orasul a fost ridicat in secolele III-II inainte de Hristos, pe cand altii cred ca ar fi mai vechi cu cel putin 600 de ani. Poate ca unul dintre motive este asemanarea de neinchipuit dintre planurile Sanctuarului Mare Rotund si a celui de la Stonehenge. Pare ca acelasi arhitect le-a inchipuit pe amandoua, cu diferenta ca cel de la Orastie este mai mic. Apoi, “Soarele de andezit” poate fi usor asemanat cu celebrul calendar Maya. Capitala Daciei a fost cucerita si distrusa de armata romana in anul 106 d.H. Ruinele sale au fost scoase la lumina pentru prima data in 1923 datorita sapaturilor efectuate fiind continuate apoi pana in 1944. La circa 40 de km de Muntii Orastiei, in comuna Sarmisegetusa, in partea de sud-vest a depresiunii Hateg, se afla ruinele celeilalte cetati cu acelasi nume, capitala Daciei Romane, numita si Ulpia Traiana Sarmisegetusa, fondata de guvernatorul Terentius Scaurianus între anii 108 - 110. Timp de doua secole acesta a fost centrul politico-administrativ al provinciei Dacia.
Sediile guvernatorului, al administratiei, al aparatului fiscal, al centrelor militar, economic si religios isi aveau locul dupa zidurile cetatii. În timpul domniei împaratului Hadrian (117-138), Sarmizegetusa a fost denumita Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, iar mai apoi, în perioada 222-235 i s-a adaugat epitetul de metropolis. Ulpia Traiana Sarmisegetusa. De altfel, ruinele Ulpiei Traiana Sarmisegetusa sunt cel mai interesant obiectiv turistic din aceasta zona, oferind turistilor imaginea unui oras roman, la fel ca multe altele, cu forul, palatul augustalilor, thermele, amfiteatrul, edificii publice si particulare. In 1982 a fost inaugurat un muzeu unde se afla expuse obiecte de argint si bronz, ceramica, statuii ale zeilor romani, monede, pietre de mormant, medalione, mozaicuri, fibule si altele.
Muzeul de istorie - infiintat in anul 1924, prezinta
documente referitoare la istoria statiunii, pietre votive din timpul romanilor, diferite alte materiale arheologice, monede antice, piese de ceramica, podoabe, inscriptii, basoreliefuri din castrul Ad Mediam, arme, piese de harnasament. Este amenajat in fostul cazino, monument de arhitectura in stil baroc austriac, construit in 1862, de arhitectul Daderer.
Pestera lui Adam - este o cavitate termala, cu apa si aer
calde, temperatura acestora atingand 450 C. Mai interesant decat regimul de temperaturi este un alt fapt si anume ca pe tavanul pesterii sunt stalactite lungi de 4 - 8 cm. si groase de 1 cm, care se misca, penduland in bataia aerului cald!
Cascada Cernei- cu o inaltime de 300 m.
Rezervatia botanica de la Zervesti – sarbatoarea
narciselor
Pastravaria de la Barzava
Lacul Gozna – ( baza nautica, terenuri de sport )

2.c. Principalele trasee turistice in zona

Trseele turistice calauzesc turistii spre diverse puncte de interes turistic:muzee, targuri taranesti, zone folclorice, peisaje montane, pesteri, chei salbatice, rezervatii de flora si fauna si altele.
Principalele trasee turistice avand ca punct de plecare statiunea Baile Herculane vizeaza atat judetul Caras Severin cat si judetul Mehedinti. Pot fi organizate excursii de o zi, circuite sau drumetii pe trasee montane. Acestea pot avea ca obiective de interes turstic unul din urmatoarele:
 
RESITA
Actuala resedinta a judetului, renumita pentru industria sa, dispune in Muzeul judetean de un valoros patrimoniu etnografic, alcatuit din colectii de piese ceramice din principalele centre de olari din judet, o larga gama de tesaturi de interior, din numeroase ansambluri si piese de costum popular traditional si actual.
Anual au loc festivaluri ale artistilor amatori atat in capitala judetului, cit si in alte localitati, prilejuind o masiva participare a tuturor formatiilor folclorice din judet, precum si o parada a portului popular.
  
BINIS
Satul ce apartine astazi comunei Doclin, situata la nord de Oravita, este un renumit centru de olari, in care isi desfasoara activitatea mestesugari vestiti pentru talentul lor de a fauri frumosul in produse ceramice nesmaltuite.
Se pot, deci, urmari, nemijlocit, toate fazele de confectionare a pieselor ceramice in maniera traditionala a olarilor din Binis.
  
BORLOVA
 Doar la aproximativ 15 km de Caransebes, pe Valea Sebesului, exista un sat de munte ce pastreaza numeroase aspecte etnografice deosebit de interesante. In jurul datei de 23 aprilie vizitatorul poate asista la alcatuirea turmelor de oi, la desfasurarea obiceiurilor legate de masuratul laptelui si apoi de suitul oilor la munte.
Tot aici se gaseste o larga gama de tesaturi si cusaturi. Trezesc admiratie, pentru frumusetea si originalitatea lor, covorul, pricoita de lina, stergarul, fetele de mese, ponievile pentru acoperitul patului facute din canepa, traistele etc., precum si piesele de costum popular, intre care opregul, catrinta si braiele se disting prin frumusetea lor cromatica, in care domina rosul si negrul.
Sunt extrem de interesante si instalatiile tehnice populare, si anume: vaiegile, adica pivele, valtorile si morile cu ciutura, care sint dovezi concludente ale spiritului de ingeniozitate taranesc, marturii ale creatiei populare ce se intalnesc din ce in ce mai rar in realitatea etnografica a satelor.
Poposind la Borlova vara sau toamna, se poate asista la desfasurarea nuntilor taranesti care isi pastreaza datinile si obiceiurile mostenite din strabuni.
  
CARANSEBES
O vizita la Muzeul orasenesc ofera posibilitatea de a vedea o mare varietate de piese etnografice autentice care infatiseaza trasaturile caracteristice ale ocupatiilor si mestesugurilor din zona Caransebesului.
Mentionam existenta in acest muzeu a unei splendide colectii de unelte pastorale. Este de asemenea bogata colectia de costum popular traditional din zona Caransebesului, precum si cea a textilelor de interior.
 
Recomandam sa fie vizitati mesterii cojocari, creatori ai unor produse pline de originalitate, intre care si renumitul pieptar cu secera. Trebuie vizitati si olarii din acest renumit centru românesc de olarie care continua sa confectioneze vase smaltuite, deosebindu-se prin aceasta de cele de Binis.
  
CARBUNARI
In satul Carbunari ca si in cel invecinat Stinapari continua sa se poarte costumul popular specific bufenesc, care prin croiala si ornamentica sa se deosebeste total de restul portului popular din Banat.
  
CORNEA
Aflandu-se la Baile Herculane sugeram sa mergeti in satul Cornea, unde, pe langa aspectele contemporane, se gaseste o valoroasa colectie etnografica in Muzeul etnografic. Aici sint expuse marturii reprezentative ale uneltelor de munca traditionale — agrare, de pescuit, de vanatoare, vase din lut folosite de localnici in gospodarie, tesaturi si piese de port popular.

 CARNIC
In comuna pot fi vazute inca ultimele pive de batut postavul care se intindeau pe apa raului local. Poate fi cunoscuta activitatea desfasurata de locuitori pentru a aduce din tot Banatul postav ce se batea la pive.
 
GLIMBOCA
Se mentin inca si astazi gospodarii cu ocol intarit in formele lor specific traditionale. In zilele de sarbatoare, mai ales, pot fi admirate costumele populare purtate de localnici.
  
GLOBURAU
Se recomanda vizita acest sat al comunei Mehadia pentru ca acolo exista mai multe mori cu ciutura si vaiegi, adica pive randuite pe firul apei. Pe langa peisajul etnografic inedit — o insiruire de instalatii tehnice populare pe firul unei ape — poate fi cunoscut si inteles mai bine in ce anume consta ingeniozitatea in constructia acestor mori cu ciutura, care au la baza principii ale fizicii descoperite si formulate cu multe secole mai tirziu de perioada in care ele fusesera descoperite si aplicate de tarani.
 
MARGA
Pentru turistul aflat in trecere prezinta interes indeosebi portul localnicilor cusut cu fir metalic — auriu, cu ornamente geometrice in principal. In Marga se pastreaza si gospodarii traditionale cu ocol intarit si interioare amenajate dupa traditie.
 
MEHADICA
In comuna se gaseste un valoros patrimoniu etnografic in Muzeul etnografic care reflecta specificul culturii populare traditionale. Suscita un interes deosebit coltul care infatiseaza interiorul taranesc traditional, apoi costumele populare, uneltele si ustensilele de uz casnic si gospodaresc.
  
MOLDOVA NOUA
Gospodariile cu ocol intarit trezesc de la bun inceput interesul pentru complexele caracteristice civilizatiei traditionale a satelor banatene. In Moldova Noua exista si stane cu o constructie deosebita de a celor din alte zone, ridicate din nuiele, rotunde la baza, acoperite cu paie, cu tarcul oilor si strunga in apropiere. Se poate viziona totodata spectacolul folcloric al Casei de cultura unde evolueaza orchestra de tamburasi si formatia de dansuri populare care interpreteaza cu virtuozitate suite de jocuri sarbesti.
 
RUDARIA
Intr-un cadru natural deosebit de pitoresc, cu numeroase marturii traditionale de trai si cultura, se intalneste un tip de gospodarie raspandit doar in citeva zone montane din tara noastra — gospodaria cu ocol intarit construita in intregime din lemn. Ea se gaseste nu in vatra propriu-zisa a satului, ci pe terenul de pasunat, avand denumirea locala de salas. La salasele cu ocol intarit exista de obicei o cladire in care locuiesc oamenii, in partea opusa un adapost pentru animale, iar de ambele parti garduri inalte, solide, care inchid la mijloc curtea de forma aproape patrata a gospodariei. In Rudaria poate fi vazut inca un aspect, — de asemenea foarte rar in peisajul etnografic — mori cu ciutura insiruite pe raul Rudarica.
 
SASCA ROMANA
Este un cunoscut centru de olari foarte activ si azi unde pot fi urmarite nemijlocit fazele de confectionare a vaselor de lut, produsele caracteristice olarilor de aici. Un aspect particular al acestui centru il constituie faptul ca olarii au zidite cuptoarele de ars oale nu in curte sau in vreo cladire anume, ci in tinda casei.
 
 SICHEVITA
Se intilnesc aici in plina activitate un tip aparte de mori — morile cu ciutura cu hutoni, precum si vaiegile. Exista si o echipa de artisti amatori care cinta la lauta cu tolcer — instrument muzical specific acestei zone.
 


Trasee recomandate:

Baile Herculane - Resita — Caransebes
Baile Herculane -Resita — Moldova Noua
Baile Herculane -Resita — Binis
Baile Herculane -Caransebes — Borlova
Baile Herculane -Moldova Noua — Carbunari
Baile Herculane -Moldova Noua — Rudaria
Baile Herculane -Moldova Noua — Cirnic — Sichevita
Baile Herculane — Cornea — Globurau — Mehadica


Pe frumoasele meleaguri mehedintene, de la ostroavele luncii Dunarii, la campie si zona de munte, marturiile arheologice atesta o continuitate de vietuire si cultura din paleolitic si neolitic, o intensa si infloritoare cultura in epoca daco-romana. Mai tarzui, in evul mediu, documentele vorbesc despre Banatul de Severin cu sistemele sale de fortificatii de aparare pe Dunare, despre modul de viata, cultura si civilizatie a populatiei de aici.
Renumit pentru grandoarea arhitectonica a barajului „Portile de Fier", Mehedintul se mandreste cu admirabilele creatii ale ingeniozitatii si maiestriei de faurire a produselor de arta populara. Tipuri de asezari cu gospodarii izolate, de case ce pastreaza si azi interiorul traditional, trasaturi specifice de straveche traditie ale unor ocupatii cum sint agricultura, cresterea animalelor si pescuitul se intalnesc an satele din zonele montane, iar unele din ele in satele de campie si de lunca ale Dunarii.

DROBETA-TURNU SEVERIN
In panorama a constructiilor barajului de la Portile de Fier, puteti vizita in capitala judetului, Muzeul Portile de fier, care detine si o valoroasa colectie de piese etnografice.
In sectia stiintelor naturii, intr-o sala foarte mare, este insa amenajata o impresionanta expunere a pescuitului pe Dunare, cu uneltele specifice. Aici pot fi vazute originale unelte de pescuit in conditiile cursului mai iute al fluviului. Dovezi arheologice expuse in continuare atesta vechimea si practicarea permanenta a acestei ocupatii la Dunare.
 
BAIA DE ARAMA
In localitate mai exista gospodarii in care se continua, dupa vechea traditie locala, sa se teasa la razboi orizontal diverse piese textile. Desi ornamentica este simpla, de obicei in dungi, produsele unor creatoare degaja mult rafinament. Baia de Arama este cunoscuta si pentru frumusetea textilelor de interior si a pieselor de port care sant faurite de creatori populari locali.
 
OBARSIA-CLOSANI
Efortul de a ajunge in acest sat de pe frumoasele meleaguri ale Muntilor Cernei este pe deplin rasplatit de realitatile etnografice de aici. Satul are gospodariile dispuse in lungul mai multor vai, iar parte din casele localnicilor isi pastreaza vechea arhitectura traditionala.
Atentia trebuie sa se concentreze indeosebi asupra produselor mestesugaresti rezultate din prelucrarea artistica a lemnului, din prelucrarea parului de capra, precum si asupra instalatiilor tehnice taranesti. Cea mai remarcabila piesa, sub raportul decorativitatii, este lada de zestre asezata, dupa obiceiul locului, la capatul lavitelor sau la cel al patului din camera curata.
In munca mestesugarilor se pot surprinde atat spontaneitatea in creatia ornamentelor fiecarei piese de mobilier, cat si respectarea anumitor principii ornamentale transmise de-a lungul generatiilor.
 

PODENI
Turistului care cutreiera plaiurile montane mehedintene i se recomanda recomanda sa viziteze instalatiile tehnice populare, dintre care se mai mentin inca in uz morile cu ciutura si pivele pentru dimie.
 
PONOARELE
Un cadru sarbatoresc, cu cantec si joc popular specifice plaiurilor mehedintene, ii ofera vizitatorului Sarbatoarea liliacului care se desfasoara in fiecare an in prima duminica a lunii mai.
 
SISESTI
Iubitorii de ceramica populara sunt asteptati sa viziteze acest renumit centru românesc de ceramica populara, sa ia contact direct cu talentati olari si sa urmareasca „pe viu" maiestria deosebita in crearea vaselor ceramice, sa cunoasca piesele confectionate aici, sa retina, mai ales, frumusetea formei vaselor, a cromaticii si ornamentelor lor.
 
Trasee recomandate:

Baile Herculane - Drobeta-Turnu Severin — Baia de Arama — Obarsia — Closani
Baile Herculane - Drobeta-Turnu Severin — Sisesti
Baile Herculane - Drobeta-Turnu Severin — Podeni
Baile Herculane - Drobeta-Turnu Severin — Ponoarele

Traseele montane reprezinta o alta varianta de petrecere a timpului in special pentru turistii dornici de peisaje salbatice si ascensiuni prin paduri sau zone stancoase. Pot fi recomandate urmatoarele trasee avand ca punct de plecare statiunea Baile Herculane.

1. Parcul central - Piaţa Herculane - Hotelul Roman - Uzina Electrică - Cascada Şapte Izvoare - Ştrandul Termal - Crucea Ghizelei - Ogaşul Cociului
Distanţa parcursă este de 3750 m, durata traseului dus-intors este de 2-4h. Acest traseu este recomandat pentru toate vârstele şi în toate anotimpurile. Întoarcerea în staţiune se poate face cu autobuzul sau de-a lungul malului Cernei.
2. Parcul Central - Strada Licuricilor - Uzina Electrică
Recomandat tuturor turiştilor indiferent de vârsta; traseul este nemarcat, dar accesibil în orice anotimp.
3. Parcul Central - Baia Diana - Grota Haiducilor
Punctul terminus este cel mai vechi loc din paleolitic din Banat, în vechile scrieri fiind cunoscută sub denumirea de "Gaura Tâlharilor", "Caverna Latoroum". Peştera poate fi vizitată în orice anotimp şi nu necesită echipament special. Durata de parcurgere este de o oră.

In ceea ce priveste turistii antrenati si iubitori ai alpinismului exista in apropierea statiunii Baile Herculane mai multe posibilitati de agrement.  
Pe Valea Cernei in zona statiunii Baile Herculane, in peretii de calcar care o inconjoara se afla numeroase trasee alpine comparabile ca dificultate cu cele din Piatra Craiului sau Postavaru.
Cele mai frecventate trasee sunt cele din imediata apropiere a statiunii, din peretii Soimului, Domogled si Grotei Haiducilor.

Trasee alpine din zona Peretelui Soimului: Hornul din Belvedere, Pintenul din Belvedere, Diedrul Pintenului, Traseul Melcul, Creasta Curata, Hornul cu Fereastra, Creasta Surprizelor, Traseul Codrut, Hornul cu Trandafiri, Hornul Soimului, Fisura Diavolului, Traseul Victoria, Traseul Viperei, Surplombele din Valcel.

Trasee alpine din Peretele Domogled: Traseul Politehnica, Surplomba Cenusie, Scorpionul, Diedrul Galben.

Trasee alpine din zona Grota Haiducilor: Traseul Haiducilor, Traseul Frontal, Traseul Hercules, Traseul Garofitei.

Adauga un comentariu      Adauga un obiectiv turistic      Recomanda-ne un hotel

Cazare in Baile Herculane