Piscinele Cu Apa Termala Si Sulfuroasa Baile Olanesti
|
In luna iunie 2010 in Statiunea Baile Olanesti s-au deschis doua piscine acoperite, cu apa sulfuroasa si termala.
Acestea sunt deschise publicului tot timpul anului!
|
Baile Olanesti O Statiune De Odihna, Tratament Si Agrement!
|
Dezvoltare integrată a staţiunii Băile Olăneşti (finalizat in martie 2010), cuprinde :
- baza de tratament ultramoderna in Parcul CENTRAL cu bazin apa sulfuroasa si cabinete medicale
- parcare supraetajata - 200 locuri - langa parcul central
- piscina acoperita cu apa sulfuroasa - langa Parcul Central
- asfaltare Aleea Izvoarelor si reabilitare cu pavele si lampadare
- reabilitarea strazii Parangului (asfaltare, apa, canal, trotuare)
- reabilitarea strazii Aleea Trandafirilor (asfaltare, apa, canal, trotuare)
Statiunea dispune de numeroase baza de tratament pentru tratarea afectiunilor renale, afectiuni ale stomacului, etc!
Tratamentul balnear de Olanesti cuprinde principalele obiective ale terapeuticii moderne: profilactic (profilaxie primara sau cura de sanatate la cei sanatosi, si profilaxie secundara preventie a recaderii bolii), curativ si recuperational.
Tratamenul balnear de Olanesti se imparte in crenoterapie (tratament cu ape minerale) si tratament auxiliar (hidroterapie, electroterapie, fototerapie, aeroterapie).
In cura interna, s-a generalizat metoda administrarii a 6 prize de apa pe zi, pe cat posibil direct de la sursa (buvetele amenajate in statiune), deoarece apele hipotone si izotone (care contin sulf tritabil tiosulfati sau complexe coloidale sulfuroase) isi pierd stabilitatea in contact cu aerul, isi modifica atat aspectul, cat si actiunile farmacodinamice in cateva ore. Acesta este motivul pentru care aceste ape nu se imbuteliaza si nu se comercializeaza. Unele ape trebuie incalzite la anumite temperaturi inainte de administrare. In hotelurile mari, exista baruri de ape minerale aprovizionate la ore fixe de 6 ori pe zi.
Pentru cura externa, in statiune sunt prezente urmatoarele facilitati:
- un pavilion cu instalatii pentru bai calde si instalatii pentru irigatii vaginale, unde se fac zilnic peste 1000 de bai.
- sectie de hidroterapie cu personal sanitar calificat unde se fac: bai generale, bai partiale, dusuri, dus-masaj, dus subacvatic, impachetari cu parafina, masaj uscat, bai cu plante medicinale, bai cu bule de aer.
- sectie de electroterapie: solux, bai de lumina partiale, raze ultraviolete, unde scurte, diatermie, bai galvanice 4 celurare, diadinamici, Interdin, etc.
- sectie de tratament cu instalatii de aerosoli.
- sala de cultura medicala, kinetoterapie (kinetoterapie individuala si de grup;kinetoterapie cu aparatura speciala (bicicleta ergometrica, steppere, covor rulant, etc.), hidrokinetoterapie individuala si de grup la piscina.
- in cadrul Hotelului Parang exista o baza de tratament de fizioterapie si termoterapie unde se pot face zilnic cate 1286 proceduri medicale, printre care:
- bai cu bule si dus sbacvatic, bai galvanice, bai minerale, bai de plante
- injectii cu apa minerala, curent diadinamic, ionizari, solux, interdin
- stereodinatar, ultrasunete, impachetari cu parafina, masaj, aerosoli
- magnetodiaflux, ultraviolete, unde scurte, laser
Unitatea mai este dotata si cu o sala cultural-sportiva, 6 cabinete medicale, o sala de sterilizare si un laborator pentru analize medicale.
- in cadrul Hotelului Olanesti exista 4 cabinete medicale, 8 cabinete de fizioterapie unde se efectueaza o serie de proceduri ca tratament asociat curei de ape, o sala de fitness, o piscina acoperita.
Climatoterapia
Climatologia este un factor foarte imporatant pentru tratamentul si profilaxia bolilor. Ea consta in schimbarea mediului pentru o perioada de cel putin 12 zile.
Climatoterapia consta in doi factori foarte importanti in tratamentul curativ, cat si in cel profilactic:
- o actiune de calmare, linistire, eliberare de stress.
- activ excitant: miscarea sistematica sub forma unei cure de teren (excursii, sport alternat cu ore de odihna).
Dietoterapia
La Olanesti, sub controlul personalului medico-sanitar de specialitate se intocmesc si se prepara zilnic un numar de 5 regimuri majore. Folosind clasificarea dupa prof. Pevzner, care clasifica dietoterapia in 15 regimuri, de la dieta 1 la dieta 15, in Olanesti se servesc dietele 1, 2, 3, 4, 5, in care se pot incadra toate afectiunile cu indicatii pentru Olanesti si care necesita si un regim alimentar.
De asemenea, si in in pensiunile şi restaurantele hotelulurilor se pot servi meniuri dietetice corespunzatoare afectiunii de tratat: dieta hiposodata, hipoacida, hipoproteica, hipolipidica, hipoglucidica (diabet).
CENTRU BALNEAR - 2010 - Parcul Central
~ bazin de apa termala 38 grade C, sulfuroasa, sarata
trateaza : reumatism, artrite, boli ale sistemului nervos periferic
~ sauna
- PISCINA MARE interioara - 2010 - Parcul Central
~ bazin de apa termala 38 grade C, sulfuroasa, sarata
trateaza : reumatism, artrite, boli ale sistemului nervos periferic
- piscina in aer liber - Hotel Select
- piscina interioara - Hotel Olanesti
- trasee off-road (ATV-uri, masini de teren)
- vizite la palatul Olanesti (Vila lui Ceausescu)
- gradina de vara - sala de cinema
- sala de fitness, sauna, masaj - Hotel Olanesti
- excursii organizate pentru vizitarea obiectivelor turistice ale zonei / judetului Valcea
- drumetii spre rezervatiile naturale din jur sau spre manastiri
- discoteca CLUB HEAVEN (la intrare in Olanesti)
- discoteca CLUB PARANG (hotel Parang)
- restaurante / terase - pe Aleea Izvoarelor
- restaurant / terasa - Hotel Central
- restaurant / terasa - Hotel Stogu
- club Internet Parang - in barul de zi Hotel Parang
Mai multe detalii si poze gasiti pe site-ul www.cazare-olanesti.org
|
Rezervatii Naturale Baile Olanesti
|
VEGETAŢIE, FLORĂ, FAUNĂ :
Zona este acoperită de păduri de conifere, fag şi stejar. În zona de munte întâlnim ienuperii, jnepenii, plante ca: floarea de colţ, bulbucii de munte, bujorul de munte, crinul de munte, garofiţa de munte etc. Dintre animale amintim: ursul carpatin, mistreţul, capra neagră, căprioara, cerbul, râsul, veveriţa, pârşul de pădure, viezurele, lupul etc. Există şi o mare bogăţie de păsări: cocoşul de munte, corbul, uliul şoricar, mierla neagră, mierla de apă, vrabia, coţofana, piţigoiul etc.
REZERVAŢII NATURALE DEOSEBITE:
1. Rezervaţia de tisă - Taxus baccata, din cheile pârâului Cheia, aparţinând Masivului Buila- Vânturariţa.
În 1976 prof.dr.Traian Rădoi a identificat 628 exemplare tisă. Suprafaţa rezervaţiei este de 1,5 ha, amenajată prin Decizia m. 205/1966 a fostului Consiliu Popular al Regiunii Argeş.
2. Rezervaţia naturală Stogul din Masivului Buila- Vânturariţa - se constituie ca o rezervaţie complexă. Se întâlnesc calcare mezozoice în care s-au dezvoltat fenomene exo- şi endocarstice, existând peste 35 peşteri şi avene. În peşteri se întâlnesc o faună de o deosebită valoare ştiinţifică şi numeroase puncte fosilifere de "Ursus Spaeleus" (ursul de peşteră). Flora este bine reprezentată prin exemplare de tisă, floarea de colţ, ghinţura galbenă, bulbucii de munte, cerenţelul de munte, lâna caprelor, ienuperul pitic etc. Fauna este prezentă prin ursul brun, capra neagră, râsul, căprioara, porcul mistreţ, cocoşul de munte şi păstrăvul.
3. Rezervaţia Radiţa - Mânzu, din munţii Căpăţânii - rezervaţie naturală complexă de o mare valoare peisagistică. Geologic prezintă conglomerate neocene pe care s-a dezvoltat un relief neuniform: pile, turnuri, babe, cascade. Aici întâlnim o floră bogată, cu plante rare, declarate monumente ale naturii, enumerate şi la pct. 2.
4. Rezervaţia Lacul Frumos, din Mosoroasa - este o mlaştină mezo-oligotrofă importantă prin prezenţa muşchiului Sphagnum şi planta carnivoră Drossera rotundifolia (roua cerului).
5. Peşterile din zona Olăneşti au fost propuse şi cuprinse de către specialiştii vâlceni în lista obiectivelor geologice ocrotite de lege. În zona Cheile Cheii se află:
- Peşterea Munteanu - Murgoci - unde este prezentă cea mai mare colonie de lilieci;
- Peştera cu lac - se diferenţiază printr-o bogată faună cavernicolă;
- Peştera Pagodelor - deţine o mare cantitate de argilă fosilă;
- Peştera Caprelor - prezintă diversitate şi bogăţie de concreţiuni calcaroase ;
- Peştera cu Perle - adăposteşte fosile ale ursului de peşteră;
- Peştera Rac - unde sunt prezente fosile de Ursus Spaeleus;
- Peştera Clopot - adăposteşte cele mai mari stalagmite dintre toate peşterile vâlcene.
In Cheile Folea - OIăneşti se află Peştera Arnăuţilor, unde întâlnim o bogată faună cavernicolă şi puncte fosilifere.
6. Pe drumul ce duce de la Vila Plopulla Sanatoriul OIăneşti (fosta Vilă 1 Mai) privirea ochiului călătorului se opreste asupra celor două lacuri cu nuferi - albi şi galbeni o adevărată splendoare a naturii.
7. În parcurile oraşului întâlnim specii rare precum Liriodendron tulipifera (arbrele de lalea), Ginkgo biloba (arborele pagodelor) şi Abies concolor (bradul argintiu).
|
Turism Religios Baile Olanesti
|
Baile Olanesti dispune de o bogata oferta pentru turismul religios prin prezenta a numeroase schituri si biserci in oras si in localitatile componente.
Biserica lui Horea - Baile Olanesti
Ca monument al arhitecturii populare romanesti, bisericuta de lemn din Olanesti prezinta o mare valoare nu doar prin maiestria artistica a mesterilor care au faurita, ci si prin valoarea sa de monument istoric, data de asocierea ei cu Vasile Nicula Ursu, zis Horea, motul care a condus la 1784 cea mai mare rascoala a taranilor din Transilvania.
Undeva intr-un colt tainic al bisericii sunt ascunse cuvintele "Nicula Urs" si in fiecare aschie de lemn inca se simte o parte din sufletul lui si al romanilor mult-incercati de peste munti. Cum satenii din Albac, hotarasera construirea unei biserici de piatra la inceputul secolului XX, s-a hotarat ca vechea bisericuta sa fie vanduta unei alte asezari fara lacas de cult. Aflat in prima calatorie in Muntii Apuseni, marele om politic roman Ion I.C. Bratianu, ministru de Interne in Guvernul Dimitrie A. Sturdza, a aflat si a cumparat cu banii sai biserica in toamna anului 1907.
Mesterul dulgher Nicolae din Sohodol si ajutoarele sale au demontat lacasul (insemnele de pe barne pot fi vazute si astazi), l-au trasportat ca "lemne de foc" (in actele stapanirii austro-ungare) pe sanii pana la gara Turda si apoi in vagoane de marfa speciale pana in ceea ce era atunci Romania. Biserica a fost reconstruita pe temelie noua la Florica, pe mosia parinteasca a Bratienilor, ca un simbol viu al neatarnarii si al sperantei reintregirii tarii.
Dupa plecarea sa din Muntii Apuseni, Ion I.C. Bratianu spunea:"...Desenul lui Coaches si Biserica lui Horea sunt amintiri scumpe ale primei mele calatorii in Muntii Apuseni." In 1908, poposind la Florica, Octavian Goga este profund impresionat de bisericuta, de simbolul pe care il reprezenta, scrie o tulburatoare poezie, al carei text strajuie intrarea in biserica. In anul 1954, Patriarhul Justinian a cercetat bisericuta uitata in darapanare la Florica si a hotarat mutarea ei la Olanesti, unde a fost reconstruita urmand vechile insemnari si a fost impodobita cu pictura noua si Sfinte Odoare pe cheltuiala Patriarhiei Romane. In duminica din 12 octombrie 1958, biserica a fost sfintita.
Biserica Parohiala Izvorul Tamaduirii
Noua biserică are hramurile Izvorul Tămăduirii si Adormirea Maicii Domnului. Constructia ei realizându-se sub supravegherea preotului Grosenoiu Emilian, paroh al Parohiei Băile Olănesti, Biserica lui Horea si Biserica Comanca a început în 1993 si se termină în 2003. Pictori: Nichita Ion si Ipate Sorin. Iconar: Ghită Marin din Băile Olănesti.
Iezer
Schitul Iezer - Baile Olanesti - Sat Cheia
Hram: Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Staretă: Maria Popa
Adresă: loc. Băile Olănesti, Valcea,Romania
Situat la nord de satul Cheia, pe valea cu acelasi nume, in apropiere de orasul Baile Olanesti din judetul Valcea, Schitul Iezer este una dintre cele mai izolate sihastrii din nordul Olteniei.
Primii ctitori ai acestui sfant lacas, pomeniti in pomelnic, sunt Radu cel Mare (1377-1383) si fiul sau Mircea cel Batran (1386-1418). Cu trecerea timpului, acest schit s-a degradat, dar a fost refacut, in anul 1559, la 500 m distanta de cel vechi, de voievodul Mircea Ciobanu impreuna cu sotia sa, doamna Chiajna, fiica voievodului Petru Rares (1527-1546).
Dupa refacerea schitului Iezer, aici s-a adapostit o mare obste monahala cu peste trei sute de calugari. O parte dintre acestia traiau viata de obste in manastire, iar alti calugari se nevoiau in sihastrie, prin pesteri sau prin chilii, venind doar duminica si in zilele de sarbatori sa asiste la slujbele savarsite in biserica.
In pisania din 1720 se mentioneaza ca schitul a fost terminat in 1567-1568, dupa moartea ctitorului si ca in 1700 schitul era pustiu si surpat.
Biserica actuala a fost zidita de episcopul Ilarion si schimonahul Antonie, care a donat toate economiile, dar a si muncit personal, pentru ca in 1720 sa fie pictata de ieromonahul Nicolae. Mai tarziu, schimonahul Antonie, a fost canonizat sub numele de Sfantul Cuvios Antonie de la Iezeru.
El vine in Tara Romaneasca in anul 1648 si se stabileste la Rm. Valcea, ocupandu-se de comert. Ajuns la varsta de 64 de ani, binecuvantatul Antonie s-a hotarat sa aleaga calea monahala. Dupa ce renunta la ideea de a merge la Muntele Athos, la indemnul episcopului Ilarion, se stabileste la schitul Iezer.
Chiliile zidite de Cuviosul Antonie se pastreaza si astazi, in partea de apus a bisericii, avand un subsol spatios pentru depozitarea celor necesare intretinerii vietii monahale.
Din anul 1998, sfantul lacas s-a imbogatit cu o noua biserica.
Astazi, Schitul Iezer cuprinde o obste de maici, care se ostenesc sa duca mai departe traditia monahala existenta aici de mai multe secole.
Manastirea-Frasinei
Manastirea Frasinei - drum de picior din Baile Olanesti
4 km - aprox. 2 ore de mers pe jos
Hram: Adormirea Maicii Domnului
Hram: Nasterea Sfântului Ioan Botezătorul
Staret/ă: Neonil Stefan
Adresă: com. Muereasca, Valcea, Romania
Cazare:
Are posibilităti de cazare
Este singura mânăstire din tară care nu a fost secularizată, păstrandu-si tot terenul agricol până în zilele noastre.
Pisania: Intru mărirea Sf. Treimi Unuia Du(mne)zeu si întru cinstea, Adormirii Maicii Domnului s-au zidit din temelie această Sf. Biserică cu clopotnita si cilii împrejur de smeri(tul) Epis(cop) al Rm-Noului Severin. D.D. Calinicu Cernicanu spre a fi locuită de părinti monahi cu viata de obste ; alăturându-se de dânsul si Scitu Slătioarele tot din acest district prin actu Pra Sfintiei Sale din anul 1860 legalizat de Prea Sf. Sa Părin. Mitro : D.D. Nifon Cernicanul sub : No. 2 acelasi anu Mar. 9. spre a se îngriji amândouă de singur staretu Frăsineiului. Pentru o mai bună sustinere a lor din venitul propietății lor ce au nesupuse la un alt stabiliment. Publicu s-au sfînt la 1863 ; Mai 12.
Situată în comuna Muereasca, la 25 km de Rm. Vâlcea, Mânăstirea Frăsinei are de fapt două biserici.
Biserica Mânăstirii Frăsinei, zisă si Biserica Mare, având hramul Adormirea Maicii Domnului, cu întreg ansamblul de clădiri, în formă de cetate, este ctitoria Sfântului Calinic de la Cernica, episcopul Râmnicului, care a construit-o între anii 1860-1863, an în care o si sfinteste. Pictura, făcută în ulei de pictorul ardelean Misu Pop, în stilul lui Tattarăscu, a fost spălată în anul 1968 de pictorul Aritium Avachian. Această biserică este monument istoric.
Biserica schitului vechi, cu hramul Nasterea Sfântului Ioan Botezatorul, a fost construita din lemn de călugării bulgari Ilarion si Stefan, în anul 1710 si reconstruită din zid în anii 1762-1763 de Cârstea Iovipali si Damian Iovipali, fratii hagii din Râmnic, împreună cu Nicolită Iovipali, fiul lui Cârstea, având binecuvântarea episcopului de Râmnic, Filaret.
În jurul acestui schit au existat chilii care însă nu s-au păstrat. Din anul 1787, din timpul războiului ruso-turc, schitul este pustiit și rămâne părăsit până în anul 1848, când este refăcut de călugărul cernican Acache, cu învoirea lui Gheorghe Iovipali, urmasul primilor ctitori. Acesta închide pridvorul bisericii cu cărămidă, transformându-l în pronaos, îl zugrăveste si reface încăperile chiliilor. Biserica veche păstrează pictura din anul 1763, executată de Teodor Zugravul, cât si pe cea din tinda din anul 1848.
Paraclisul cu hramul Sfinsii Trei Ierarhi, clădirile de locuit dinspre miazăzi si răsărit, au fost făcute de episcopul Gherasim Safirim al Romanului (1910-1911), fost arhimandrit de scaun al Episcopiei Râmnicului-Noului Severin, care completează si aripa de miazăzi si răsărit a cetătii monastice, pe partea de zid, care rămăsese necompletată de Sfântul Calinic în anul 1888.
Viata monahală de aici se aseamănă cu cea de la Muntele Athos: în mânăstire nu au voie să intre femei (numai în biserica de sus, în cea de jos au voie si femeile) si nu se găteste cu carne. În acest sens, Sfântul Calinic a asezat în anul 1867 o piatră de legământ la circa 2 kilometri de mânăstire, unde este astăzi o biserică si dependinte pentru cazarea femeilor. Pe piatra de legământ sunt gravate cu litere chirilice atât binecuvântări, pentru cele care vor păstra acest legământ, cât si blesteme, pentru cele ce vor călca hotărârea sfântului. Pentru a dovedi cele spuse iată ce spune textul gravat pe piatra de legământ:
«Acest sfânt lacas s-a clădit din temelie spre a fi chinovie de părinti monahi si fiindcă din partea femeiască putea să aducă vreun scandal monahilor vietuitori de acolo, de aceea sub grea legătură s-a oprit de la acest loc să mai treacă înainte, sub nici un chip, parte femeiască. Iar cele ce vor îndrăzni a trece să fie sub blestem si toate nenorocirile să vie asupra lor, precum : sărăcia, gârbăvia si tot felul de pedepse, si iarăsi celor ce vor păzi această hotărâre să aibă blagoslovenia lui Dumnezeu si a smerenie noastre si să vină asupra lor fericitul bine. Calinic, episcopul Râmnicului Noului Severin, 17 ian.1867 »
Legământul Sfântului Calinic se respectă cu strictete. Chiar în timpul păstoririi sale, cei care l-au călcat au fost pedepsiti aspru. Este cunoscut episodul tinerei păstorite din satul Muereasca, care din greseală a trecut hotarul si s-a îmbolnăvit de epilepsie, fiind nevoită să ceară ajutorul Sfântului Calinic, pentru a fi iertată si în acelasi timp tămăduită.
Pahomie
Schitul Pahomie - Baile Olanesti
Hram: Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul
Stareț/ă: Ieronim Tamas
Adresă: loc. Băile Olănesti, Valcea,Romania
Fiind situat pe teritoriul localitătii Băile Olănesti (comuna Bărbătesti), judetul Vâlcea, la aproximativ 30 km de Rm. Vâlcea, sub crestele Muntilor Căpătânii, accesul la această asezare monahală se face pe DN 64A, Râmnicu Vâlcea - Băile Olănesti, trecând prin Păusesti-Măglasi, virând la stânga spre satul Cheia, apoi pe Valea Cheii, pe un drum forestier practicabil si accesibil si cu mijloace auto, până la Izvorul Frumos, care tâsneste de sub steiul de stâncă lung de aproape 50 de metri, pe care este clădită biserica schitului, având hramul Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul.
Din pisania actuala a schitului rezultă că întemeietorii sunt Pahomie monahul si Sava Haiducul, în anul 1520, justificându-se numele de Schitul Pahomie de la Izvorul Frumos.
După o altă pisanie, acest Pahomie nu ar fi altul decât marele ban Barbu Craiovescu, ctitorul Mânăstirii Bistrița, care în anii 1519-1520, când reclădeste Bistrita, dărâmată de tunul lui Mihnea cel Rău în anul 1509, zideste si Schitul Pahomie, în amintirea faptului că la Izvorul Frumos, în pustietatea masivului Buila, în drumul pe care-l caută prin pădure ca sa ajungă la Sibiu, spre a scăpa de urgia lui Mihnea, îsi găseste salvarea vietii sale si a celor care îl însoteau în pribegie. Printre prietenii săi se afla căpitanul de oaste Sava, devenit Sava Haiducul, pentru faptul că, zăbovind stăpânul său de mai multă vreme aici, deseori a făcut incursiuni prin localitătile învecinate, pentru a face rost de hrană.
Data de 1684 din pisania de astăzi a schitului este presupusă a fi anul în care a avut loc repararea schitului, în acelasi an fiind renovată si Mânăstirea Bistrita de Constantin Brâncoveanu, în calitate de descendent al familiei Craiovestilor.
Din 17 decembie 1824, avem date scrise despre starea schitului Izvorul Frumos - metocul mânăstirii Iezer: Biserica se află spre dărâmare cu totul. Din anul 1880, schitul a fost părăsit. Abia în 1952 s-a reclădit biserica în forma ei initială, după trasăturile zidurilor rămase, cu zidari din Costesti si tâmplari din Bărbătesti, pictura fiind executată de Stan Hermeanu, în 1956. Cu timpul pictura s-a deteriorat, fiind refăcută în 1997, de către ierodiaconul Popa Nicolae din Perisani.
Sfințirea schitului s-a făcut la 30 septembrie 1956, de către episcopul Iosif al Râmnicului, și a fost încredințat spre îndrumare părintelui Veniamin de la Schitul Pătrunsa.
Primul vietuitor al schitului reînnoit a fost călugărul Ioasaf Ionescu, venit de la Arnota. El moare în 1980 si este înmormântat lângă zidul bisericutei schitului. După această dată, schitul este păstorit de tânărul monah Galaction Zelig, format duhovnicește de părintele Lavrentie Sovrea de la Mânăstirea Frăsinei, însufletind schitul cu vietuitori si scotându-l astfel din anonimat. Simtindu-se obosit, părintele Galaction cere Preasfințitului Gherasim, pe părintele ieromonah Ieronim Tamas, de la mânăstirea Nicula, fiul duhovnicesc al Înaltpreasfintitului Părinte Bartolomeu Anania, Arhiepiscopul Clujului, pentru a prelua conducerea schitului. Cererea este aprobată începând cu data de 1 ianuarie 2002.
Biserica, construită sub o mare stâncă (pe care se află chipul Domnului), având în apropiere o cascadă cu apă de munte, rece ca gheata, îsi asteaptă în liniste si rugăciune vizitatorii.
Schitul Patrunsa - Baile Olanesti
Schitul Patrunsa - Baile Olanesti
Hram: Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul
Staret/ă: Varsanufie Gherghel
Adresă: com. Bărbătesti, Valcea, Romania
Schitul este situat în comuna Bărbătesti, județul Vâlcea, la 7 km depărtare de sat si are hramul Cuvioasa Paraschiva, de la numele mamei episcopului Climent.
Acest schit a fost construit în 1740 de către Episcopul Climent al Râmnicului în amintirea faptului că aici a fost născut de mama sa Paraschiva Modoran din Pietrarii de Jos, fugară peste munte de frica unei invazii turcesti, adăpostindu-se la poalele muntelui Buila, în locul numit astăzi Pătrunsa.
Schitul este distrus în urma căderii unei stânci, fiind refăcut în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, de postelnicul Dumitru, protopopul Pietraru si postelnicul Ion Bărbătescu, probabil urmași ai episcopului Climent.
În anul 1895, schitul a fost iarăsi părăsit si lăsat fără slujitori, dar a fost readus la viață între anii 1934-1935 si resfintit în ziua de 23 august 1936, prin truda ieromonahului Veniamin Grigorescu. Actuala constructie datează din sec. XIX iar pictura în stil Brâncovenesc cu influente populare (vezi Sf. Dumitru, Sf. Gheorghe pictat deasupra intrării la pridvorul exterior).
Biserica a suferit modificări în 1963 si 1977 când a fost construită casa starețului Veniamin Grigorescu (1935-1975) si Paul Niculescu 1975-1990, atunci fiind închis pridvorul si biserica acoperită cu tablă.
Schitul se păstrează astăzi în stare bună si este declarat monument istoric.
Detalii si poze pe www.cazare-olanesti.org
|
|
